:56:03
Totul s-a rezolvat. Dna. de Winter l-a spart
si a uitat sa metinoneze acest lucru.
:56:09
Imi pare rau, nu credeam ca
Robert va avea probleme.
:56:13
Se poate rezolva?
:56:15
Nu, ma tem ca s-a spart in bucati.
:56:19
Si ce ai facut cu piesele?
:56:22
Le-am pus in fundul unui
sertar.
:56:27
Doamna credea c-o s-o
arestezi.
:56:31
Incearca sa vezi ce se poate face...
:56:33
si spune-i lui Robert
ca nu s-a intamplat nimic.
:56:36
O sa ma scuz fata de Robert.
Sper ca daca se va mai intampla asa ceva...
:56:40
-doamna o sa-mi spuna...
-Da, multumesc.
:56:48
Presupun ca acum va merge...
:56:56
Imi pare atat de rau.
Am fost inconstienta.
:57:00
Cred ca d-na. Denvers
e furioasa.
:57:02
De ce ti-e frica de ea?
:57:05
Pari o camerista de la etajul doi,
nu doamna din casa.
:57:09
Da, stiu...
:57:11
dar ma simt inconfortabil.
Incerc, dar...
:57:15
E difĂcil cand oamenii se uita
la mine ca la o ciudatenie.
:57:20
Si? Aminteste-ti ca
viata la Manderley...
:57:23
este unicul interes
al acestor oameni.
:57:25
O lovitura dura pentru ei.
:57:29
Cred ca pentru asta m-ai ales...
:57:31
pentru ca stiai ca sunt
neexperimentata si nesigura...
:57:34
Si ca nu vor fi zvonuri despre mine.
:57:37
Zvonuri, ce vrei sa spui?
:57:40
Nimic, ziceam si eu asa.
:57:43
Nu te uita asa.
:57:45
Maxim, ce s-a intamplat?
:57:55
Nu trebuia sa spun asta.
:57:58
Nu, a fost foarte nepoliticos.