:13:05
Îl iau eu domnule.
:13:12
Cora!
:13:15
Duncan!
:13:17
-De când eºti în Albany?
-De prea multã vreme.
:13:21
-ªi tu?
-Abia am sosit.
:13:24
Ce bine cã te-am întâlnit.
:13:36
Nu ºtiu ce sã-þi spun, Duncan.
:13:40
Alice ºi eu am depins
de tine ºi te-am respectat
de când eram mici.
:13:48
Dar sentimentele mele...
:13:53
nu merg mai departe
de prietenie.
:13:58
Nu-þi dai seama?
:14:01
Respect ºi prietenie. . .
:14:04
Nu asta stã la
baza unei cãsãtorii?
:14:08
Iar restul poate
veni cu timpul?
:14:11
-Aºa spun unii.
-Unii?
:14:14
-Vara mea, Eugenie, tatãl meu. . .
-Cora,
:14:17
În adâncul inimii eu ºtiu
cã îndatã ce ne vom lua
:14:20
Vom fi cea mai
minunatã pereche din Londra.
:14:23
Sunt sigur de asta.
:14:25
Aºa cã lasã-i pe cei dragi,
pe tatãl tãu, sã facã
ce e mai bine
:14:31
Dacã eºti nehotãrâtã, lasã-te pe seama judecãþii lor.
:14:35
ªi a mea.
:14:39
Te mai gândeºti?
:14:47
Te rog, gândeºte-te la asta.
:14:52
Da.
:14:55
-Aºa o sã fac.
-Duncan.
:14:59
Doamne, ce mare te-ai fãcut.