1:25:01
Dupã douã sãptãmâni, rãmân
doar jumãtate, toþi copii.
1:25:05
Desigur nu vor mai veni.
1:25:08
Apoi dupã o zi...
1:25:11
...apare un om.
Nu era militar.
1:25:14
Purta un costum
de culoarea nisipului...
1:25:16
...foarte curat.
1:25:19
Avea un batic negru peste nas.
1:25:22
Nu miroseam plãcut , ºtii...
1:25:25
Ne apuca ,unul câte unul,
de braþ ºi nota...
1:25:28
...numerele noastre în caietul sãu.
1:25:32
Ne vor chema pentru a ne reuni
cu pãrinþii noºtri.
1:25:37
Cine pleca nu se mai întorcea.
1:25:41
Dar gardienii se întorceau.
1:25:43
Ne puneau în rând, strigau
un numãr, mã uitam la braþul meu.
1:25:47
Nu eram eu.
Era altul.
1:25:49
ªi cum mergea spre uºa...
1:25:52
...se întorcea ºi se uita
la noi toþi...
1:25:55
...mulþumit sã aibã o turmã,...
1:25:59
...ºi dispãrea.
1:26:01
Astfel ,în fiecare zi un numãr,
sau douã.
1:26:05
Sau nici unul.
1:26:06
Uneori doar ne privea
ºi apoi pleca.
1:26:12
La sfârºit am rãmas
doar Daniel ºi eu.
1:26:16
Singuri timp de patru zile.
1:26:19
ªi vorbeam, vorbeam mult.
1:26:21
Daniel avea veºti.
1:26:23
Obiºnuia sã-ºi ajute tatãl
la ceasornicãrie.
1:26:27
ªtii cã dacã privesti
fix minutarul ...
1:26:31
...poþi sã vezi cum se miºcã ?
1:26:36
Fotografia asta e a Helenei,
sora lui.
1:26:40
Daniel ºtia cã nu erau
pãrinþii noºtri...
1:26:43
...cei care ne aºteptau afarã.
1:26:46
În ziua în care s-a deschis
poarta din nou...
1:26:49
...am luat mâna prietenului meu...
1:26:52
...am închis ochii dorind sã
nu fie numãrul meu.
1:26:57
Când Daniel a plecat ,...
1:26:59
...n-am putut deschide ochii,
nu voiam sã-l privesc în faþã.