:55:00
- Da, haideti. - Mergem acasa.
:55:15
In fiecare etapa a dezastrului,
care se cuantifica prin momente...
:55:18
si care putea insemna un dezastru...
:55:21
ofiterii si echipajul au facut
tot ce era posibil sa faca.
:55:24
Sapte au murit...
:55:26
si nimeni nu stie cati sunt pe moarte...
:55:29
sau cat de repede.
:55:31
Acesti oameni care s'au intors
acasa si sunt interogati...
:55:34
ca si cum ar fi comis crime...
:55:36
luati la intrebari chiar si cand
sunt tratati pentru radiatii...
:55:41
au fost inchisi si li s'a interzis
sa'si vada familiile si sotiile.
:55:46
Dar ei si tovarasii lor au salvat K-19.
:55:50
Si poate... poate ca v'au salvat chiar si pe voi.
:55:54
Multumim capitane Polenin.
:55:56
- Inca un lucru, va rog - Multumim.
:55:58
Nici un ofiter al marinei ruse nu a fost
pus in fata unor asemenea decizii...
:56:04
soarta submarinului, a echipajului...
:56:07
soarta lumii...
:56:09
toate in aceeasi balanta.
:56:14
Marina este viata mea.
:56:17
Si un singur lucru il stiu, un singur
om poate fi capitanul unui vas.
:56:23
Cu povara ordinelor pe umeri...
:56:25
si totul de unul singur.
:56:33
Nici unul dintre voi...
:56:36
nici unul nu are dreptul sa'l
judece pe capitanul Vostrikov.
:56:41
Nu ati fost acolo, eu am fost.
:56:45
El era capitanul nostru.
:56:49
Si al meu.
:56:59
Si ar fi o onoare..