1:15:02
Noaptea aceea a fost...
1:15:05
o experienþã pe care
nu am mai avut-o niciodatã!
1:15:09
Apoi, dupã ce-ai adormit,
am stat pur ºi simplu, privind...
1:15:11
la stelele alea fluorescente
pe care le-ai lipit pe tavan...
1:15:16
ºi dupã un timp au format o cale...
1:15:20
acea cale ciudatã care ne-a adus
împreunã toatã prietenia.
1:15:24
Totul pãrea clar,
ca un progres care are sens.
1:15:29
Suntem cea mai mare realizare,
ºi nu am de-a face cu nimic!
1:15:34
Mai fãcut sã mã simt de parcã
nu mai trebuie sã-mi fac planuri...
1:15:38
pentru cã am simþit
cã trãiesc cu adevãrat...
1:15:40
ºi mãcar odatã nu trebuie
sã mã strãduiesc sã fiu fericit .
1:15:46
Ci pur ºi simplu se întâmplã.
1:15:51
Nimic nu mã va rãnii mai mult...
1:15:53
decât reacþia ta
la ceea ce s-a întâmplat.
1:15:58
- Ryan...
- Ce-i?
1:16:00
Te duci la bibliotecã
prefãcându-te cã nu s-a întâmplat nimic?
1:16:05
Nu pot face asta.
1:16:10
Îmi pare rãu.
1:16:14
Îmi pare rãu.
Nu ºtiu ce sã mai spun.
1:16:16
Nu trebuie sã zici ceva.
1:16:20
Trebuie sã plec.
Distracþie plãcutã în Italia.
1:16:47
- Îmi va fii aºa dor dupã tine!
- ªi mie la fel.
1:16:52
Sã-mi trimiþi E-mail despre orice , bine?
1:16:55
ªti tu, ºcoalã, mâncare,
Italieni bruneþi ºi înalþi.
1:16:59
- Vreau sã ºtiu totul.
- Bine. Nu mai plânge.