1:22:12
Uite, pentru altã idee mãreatã.
1:22:14
-Ce, "Sã iesim la bãut"?
-Da.
1:22:17
-Da?
-Exact ce voiam sã spun.
1:22:20
Cîteodatã cred
cã-mi poti citi putin mintea.
1:22:23
Dar nu trebuie
sã fiu cititor în minti cu tine.
1:22:25
-Hmm.
-Tu mereu spui ce gîndesti.
1:22:27
-Stiu. E un blestem.
-Ce--
1:22:30
Glumesti?
E o usurare - o usurare enormã.
1:22:32
Stii cît de rar
e sã spui ceea ce gîndesti?
1:22:35
Stii cît de rar
e sã-i placã cuiva asta?
1:22:40
Crede-mã, n-a fost
un lucru bun în viata mea.
1:22:44
Fostul meu sot nu mã iubea.
Hai sã spunem asa.
1:22:48
Nu te iubea?
1:22:50
Am spus asta?
1:22:52
Oh, Doamne!
1:22:54
Hm, am vrut sã spun "asta."
Nu-i plãcea asta--
1:22:57
cã spun ce gîndesc.
1:23:01
Dacã vrei adevãrul, nu cred
cã mã iubea într-adevãr.
1:23:04
-Ooh.
-E un început de conversatie.
1:23:07
Doamne. O persoanã desteaptã
s-ar îmbãta acum.
1:23:12
Cît timp ai fost cãsãtoritã?
1:23:14
Ceva mai putin de un an.
1:23:16
Sînt divortatã de nouã luni.
Lucram împreunã.
1:23:19
-Stiai asta, nu?
-Oh, da. Stiam asta.
1:23:21
-Am auzit.
-Hmm.
1:23:24
-Cum era?
-A fost minunat la început.
1:23:28
Dar s-a schimbat.
A devenit competitiv.
1:23:32
Brusc, cu cît mã descurcam eu mai bine,
cu atît mergea relatia mai prost.
1:23:37
Pretul pe care-l plãtesc
pentru cã sînt eu însãmi.
1:23:39
Acum stiu asta. Nu, e adevãrat.
1:23:41
-Oh.
-Nu, nu, e adevãrat.
1:23:46
Vrei sã stii toate astea despre mine?
1:23:48
Continuã.
1:23:52
Ei, de asta a trebuit
sã merg pe cont propriu,
1:23:55
oricît de înfricosãtor ar fi fost.
1:23:57
Adicã, nu înfricosãtor, dar, hm--