:08:01
:08:16
Mamã?
:08:19
Mamã?
:08:21
Mamã?
:08:34
Am pãstrat asta ani de zile...
:08:36
pentru ca într-o zi, sã ajungã la tine.
:08:39
Nu vreau sã te înspãimânte.
:08:42
Vreau ca tu sã înþelegi.
:08:46
Cunoaºterea e singura armã
care ne-a mai rãmas.
:08:48
Încã de la început, ignoranþa
a fost cea care ne-a distrus.
:08:51
Eu l-am vãzut pe primul,
dar curând, lumea a vãzut milioane.
:08:55
Nimeni nu ºtie
cum se înmulþesc atât de repede.
:08:57
Se rãspândesc ca lãcustele...
:08:59
arzând totul în calea lor...
:09:00
umblând cu un singur scop...
acela de a se hrãni.
:09:04
Pânã atunci, n-am putut
sã credem cã sunt reali.
:09:06
Strãmoºii i-au creat în mituri...
:09:09
dar natura i-a creat
pe departe mult mai groaznici.
:09:12
Prea târziu, oamenii noºtri de ºtiinþã
le-au descoperit adevãrata identitate...
:09:16
specii care au îngropat
dinozaurii în þãrânã...
:09:19
a cãror cenuºã a ajuns din erele glaciare...
:09:22
care, în trecutul îndepãrtat
au pârjolit Pãmântul rãmas fãrã viaþã...
:09:26
Apoi, înfometaþi ºi adormiþi...
:09:29
aºteptând reîmprospãtarea Pãmântului...
:09:31
aºteptând sã-ºi reînceapã ciclul.
:09:34
Armele noastre de foc au ripostat...
:09:37
dar fiecãruia dintre cei uciºi...
:09:39
o sutã îi luau locul.
:09:40
Au devenit invulnerabili.
:09:44
Noi am putut doar privi cum conducãtorii noºtri
:09:47
ºi-au folosit grozavele arsenale
pentru a-i distruge.
:09:49
Dar, în final, noi doar i-am ajutat...
:09:52
pânã ce lumea a fost arsã
:09:53
ºi cei câþiva rãmaºi dintre noi,
am fugit din oraºe...
:09:57
gãsindu-ne adãpost pe unde am putut.
:09:59
Trebuie sã ne înþelegi trecutul...