Alexander
prev.
play.
mark.
next.

1:02:03
Ca guvernator, sã ºtii cã aplecatul
e privit de supuºii mei persani

1:02:05
ca o sarcinã importantã pentru ei.
1:02:08
Am insistat eu ca ºi grecii
sã facã la fel ?

1:02:12
Te prezinþi grecilor
ca fiu al lui Zeus, nu-i aºa ?

1:02:20
Doar când mi se prezintã ocazia.
1:02:22
Atunci de ce nu refuzi
aceste linguºeli ?

1:02:25
Ce libertate e asta,
de a te pleca în faþa ta ?

1:02:29
Ne plecãm în faþa lui Hercule,
deºi el a fost muritor,

1:02:32
darãmite în faþa fiului lui Zeus.
1:02:34
Sã înþeleg cã eºti asemeni lui Hercule ?
1:02:40
De ce nu ?
1:02:45
Am realizat mai multe ca el.
1:02:48
Am cãlãtorit mai departe...
chiar mult mai departe...

1:02:52
Hercule a fãcut totul singur.
Tu ai cucerit singur Asia, Alexandre ?

1:02:59
Nu tu ai plãnuit invazia asta.
Nu cumva a fost tatãl tãu ?

1:03:04
Sau sângele sãu nu mai e bun ?
Ai nevoie de Zeus ?

1:03:09
Mã insulþi, Cleitus.
1:03:11
Dacã îþi baþi joc de tata, ai grijã !
1:03:15
Niciodatã tatãl tãu nu i-ar fi
considerat pe barbari prieteni !

1:03:19
Acum luptãm alãturi de ei
ca egali în rãzboaie ?

1:03:22
Noi nu suntem buni ?
1:03:26
Îmi amintesc de vremea când
puteam discuta ca între bãrbaþi,

1:03:30
nu ca acum.
1:03:36
Iar acum îi sãruþi ?
1:03:40
O sã-þi iei drept reginã
un bãiat barbar ?

1:03:49
Pleacã repede, Cleitus,
înainte sã-þi distrugi viaþa.

1:03:58
Mândria ta nu te mai ajutã ?

prev.
next.