Before Sunset
prev.
play.
mark.
next.

:48:02
Lucruri marunte.
:48:04
Cred ca e la fel si cu oamenii.
:48:06
Vad la ei micile detalii,
atat de specifice fiecaruia...

:48:10
...care ma misca, care imi lipsesc
si imi vor lipsi intotdeauna.

:48:14
Niciodata nu poti sa inlocuiesti
pe cineva...

:48:16
...pentru ca fiecare e facut
din detalii atat de specifice si frumoase.

:48:23
De exemplu, imi amintesc ca barba ta
avea cateva fire rosii...

:48:27
...si soarele
le facea sa straluceasca...

:48:30
...in acea dimineata inainte de a pleca.
:48:34
Imi amintesc de asta si imi lipseste.
:48:38
Cu adevarat nebunesc, nu-i asa?
:48:40
Acum stiu. Vrei sa sti de ce
am scris acea carte stupida?

:48:44
- De ce?
- Pentru ca tu sa vi la o lectura in Paris...

:48:47
...si eu sa ma indrept spre tine
si sa te intreb,
"Unde dracu ai fost?"

:48:51
Nu... Ai crezut ca voi fi acolo azi?
:48:54
Vorbesc serios. Cred ca intr-un fel
am scris-o ca sa incerc sa te gasesc.

:48:59
Ok, asta e...
Stiu ca nu e adevarat...

:49:01
...dar e dragut din partea ta.
- Cred ca este adevarat.

:49:03
Care erau sansele ca noi
sa ne mai intalnim vreodata?

:49:07
Dupa acel Decembrie,
as spune aproape nule.

:49:10
Dar oricum nu suntem reali, nu-i asa?
:49:13
Suntem doar personaje
in acel vis al femeii batrane.

:49:16
Este pe patul ei de moarte,
avand fantasme despre tineretea ei.

:49:18
Asa ca binenteles ca a trebuit
sa ne intalnim din nou.

:49:21
Oh, Dumnezeule. De ce nu ai fost
in Viena?

:49:26
- Iti spun eu de ce.
- Stiu de ce, eu doar...

:49:30
Mi-as fi dorit ca tu sa vi.
:49:32
Vietile noastre ar fi putut fi
atat de diferite.

:49:35
Crezi asta?
:49:37
Da, cred.
:49:39
Poate ca nu. Poate ca ne-am fi urat
reciproc intr-un final.

:49:42
Adica cum ne uram acum?
:49:46
Poate ca noi suntem...
noi suntem buni numai
la scurte intalniri...

:49:51
...mergand prin orase europeene,
intr-un climat calduros.

:49:55
Oh, Dumnezeule.
De ce nu ne-am schimbat
numerele de telefon si altele?

:49:59
De ce nu am facut asta?

prev.
next.